O firmă demnă de admirație: Casio

De mici ne naștem și creștem cu anumiți idoli, cu anumite modele și cu anumite preferințe. De obicei, ca băieți, idolii își găsesc expresia în anumiți jucători de fotbal. Apoi, la pubertate, în anumiți cântăreți. Și aproape toți devenim, încă de mici, fani înfocați ai mărcilor pe care le avem prin casă (de exemplu, cumpără-i copilului tău un laptop ASUS și vei vedea cum în scurt timp se ceartă cu alții, susținând că ASUS e cea mai tare firmă de laptopuri). Dar, pe măsură ce timpul trece, gusturile și preferințele se distilează, se rafinează și se maturizează la rândul lor (hopefully), iar astăzi vă pot spune că, deși nu sunt fanul niciunui brand, una dintre firmele spre care privesc admirativ este Casio.

Casio este un concern japonez care produce diverse mărci electronice, poate cea mai cunoscută pentru celebrele calculatoare de buzunar. Admirația mea pentru firma asta se naște din multele elemente inovative ale produselor lor. Ceva mai puțină lume știe, de exemplu, că deși n-au scos niciodată un aparat foto de tip DSLR sau mirrorless, adică cu senzor mare, cei de la Casio au o gamă de aparate foto compacte, numită Exilim, care a "împins" industria foto înainte. De exemplu, Casio a scos primul aparat foto cu grosimea de 10 milimetri (când toți competitorii aveau 15-25 mm), primul aparat foto digital de 10 megapixeli și probabil primul și singurul aparat foto care poate captura peste o mie de cadre pe secundă. Dar, evident, nu putem vorbi despre Casio fără a aminti, măcar în treacăt, modelele lor de ceasuri care i-au făcut de asemenea renumiți.

Numai că eu nu vreau să vorbesc doar în treacăt de ele, pentru că, de fapt, ceasurile constituie al doilea subiect al articolului de față. Cred că societatea modernă de consum în care trăim ne face victime ale intereselor comerciale de tot soiul și că de multe ori produsele pe care le cumpărăm nu se ridică la înălțimea așteptărilor sau la nivelul la care au fost promovate. Iar ceasurile sunt un foarte bun exemplu în această direcție. Toată lumea știe că există ceasuri bărbătești și ceasuri de femei la prețuri exorbitante. Există firme producătoare, ca Citizen, ale căror ceasuri le găsim începând de la 700 de lei. Iar de ceasurile Rolex nici nu mai vorbesc. De ce? Pentru că, zice-se, aceste ceasuri sunt de lux, au forme mai stilizate, o curea mai artistică șamd, elemente ce pun în evidență masculinitatea, în cazul ceasurilor de bărbați, sau feminitatea, în cazul ceasurilor femeiești. Hmm... pe bune?

Serios acum: sau câteva mii de lei pe un ceas bărbătesc doar pentru că el arată mai nu-știu-cum? Nu vi se pare că, undeva, cineva vă prostește? Din punctul meu de vedere, un ceas este un instrument care îți arată ora exactă. Utilitatea lui se oprește exact aici, așa că nu ar trebui cocoloșit și ținut pe post de bibelou, ci folosit la a-ți arăta ora. De când s-au descoperit aplicațiile rezonante ale cristalului de curaț, orice ceas mai de doamne-ajută îți poată arăta ora exactă cu o precizie de un minut la 3 luni sau ceva de genul. În aceste condiții, dând o grămadă de bani pe un simplu ceas, când ai la dispoziție ceasuri barbatesti decente și accesibile, este pentru mine nu o dovadă de clasă și stil, ci una de prostie sau imaturitate.

Și de asta apreciez firma Casio. Pentru că au produse excelente, la prețuri decente. Da, există și ceasuri Casio scumpe sau foarte scumpe. Dar găsești și la 60 sau 70 de lei, adică un preț normal, onest pentru un ceas. Și partea bună este că sunt foarte elegante și la fel de precise ca ceasurile exorbitant de scumpe. Practic, Casio constituie o opțiune viabilă pentru un ceas care arată foarte bine, care e rezistent la șoc, care e sport, acvatic și cum vreți voi (au o întreagă tradiție și diverse linii sau game) și care este prezentabil, dar la un preț de bun simț comparativ cu competiția. Un lucru poate de ținut minte când vă căutați următorul model de ceas. Iar chestia cu ceasurile e valabilă și la celelalte produse ale lor.

Din păcate, nu prea sunt multe firme despre care să pot spune același lucru.

Unde găsești hoverboard-uri ieftine?

Am zâmbit puțin citind descrierea hoverboard-urilor de la Monkey Board:

Este un nou concept al distractiei, al inovatiei si poti sa inveti sa folosesti hoverboardul 6.5 inch in mai putin de 15 minute.

Am zâmbit pentru că țin minte că sorei mele, pe când era mică iar părinții ne-au luat niște patine cu rotile, i-au trebuit câteva săptămâni, dacă nu mai mult, până să învețe să se dea pe ele fără să se țină de perete și fără să meargă cu viteza melcului. Iar acelea erau patine cu câte 4 roți fiecare! Dar, evident, nu toată lumea e la fel, iar băieții în special vor aprecia un hoverboard electric 6.5 inch care poate fi stăpânit, literalmente, în circa 5 minute, cu condiția să nu-ți fie frică de el. Și-l vor aprecia și pentru designul lui unic, făcut să te transforme într-un mic Tarzan al junglei sau într-un maestru al unui gadget futuristic, din viitor!

Deși mic, un astfel de hoverboard este suficient de rapid cât să-ți trezească adrenalina la cote maxime (sau, într-un limbaj mai puțin strălucitor, cât să te facă să petreci zile de neuitat) și poate fi ușor de transportat. Asta în cazul în care te ia valul și te trezești că ai trecut granița cu el, și i s-au descărcat bateriile. :) În sfârșit, descrierea de pe site poate conține o mică greșeală: prețul trecut la subsol este de 1000 de lei, dar între timp modelele de acolo s-au ieftinit și costă, toate de pe pagină, 799 de lei (unele având până la 50% discount).

Motivul pentru care ai putea (și poate ar trebui) să-ți cumperi un hoverboard electric 6.5 inch (sau orice altă dimensiune, dacă-i până acolo) de pe Monkey Board (în opoziție cu a-l cumpăra din altă parte) este multiplu. În primul rând, prețul accesibil. În al doilea, nu te-ai săturat de plăcile simple, monotone, de aceeași culoare, pe care le au colegii și prietenii tăi? Dacă tot îți cumperi o placă electrică, măcar ia-ți una strălucitoare, care să iasă în evidență, care să rupă gura târgului, cum se zice pe la noi. Iar cele de pe site-ul ăsta sunt toate făcute parcă să se muleze pe cele mai extravagante, nebunești sau insolite preferințe ale tinerilor. Unele sunt cu motive din junglă, altele metalizate, altele arată ca niște aparate SF.

Dar dincolo de toate, motivul principal este de ordin practic. Și el ține de faptul că oamenii de aici s-au axat pe un domeniu de care sunt pasionați și astfel se ocupă nu doar cu comercializarea acestor hoverboard-uri, ci și cu reparația lor, în caz că se strică. Și știi cum e, uneori e de ajuns să se strice un condensator sau un "rulment" :) pentru ca placa să fie numai bună de aruncat. Și de ce să dai încă 800 de lei, când o poți repara pentru mult mai puțin? Nu în ultimul rând, faptul că se ocupă de reparații îți dă și o minimă garanție că probabil se pricep și deci vând hoverboard-uri și plăci bune, nu rebuturi.

Sigur, este doar o sugestie teoretică, că eu nu mai sunt la vârsta la care să le cumpăr și să le folosesc sau probez. Alegerea îți aparține.

Punctul acela fix de pe tavan

Nu știu alții cum sunt, dar eu am un punct fix pe tavan. Din toată casa, punctul ăla fix de pe tavan, de deasupra biroului meu, e locul în care mă reculeg, mă detașez de orice problemă și, eventual, locul de unde îmi vine inspirația pentru un nou articol. Când nu mai am idei despre ce să scriu, acolo mă uit, în tavan. Punctul meu de vedere. Și astăzi, ceva mai devreme, fiind eu în criză de idei de articol de blog, am fixat cu insistență punctul respectiv, dar fără efect. De ce este un singur punct, vă întrebați? Pentru că pe restul suprafeței tavanului nu prea mă pot uita, că-i vechi și nevopsit și cu urme de țânțari morți, de pe vremea când aveam țânțari. Și gândindu-mă eu la cât de mizer e tavanul meu, iată că totuși, până la urmă, mi-a venit o idee: poate că n-ar strica să-mi instalez un tavan extensibil!

Am văzut un clip pe YouTube și am citit niște chestii interesante despre tavane extensibile, un domeniu practic nou pentru mine. Prima dată am crezut că e vorba de niște tavane care se pot ridica sau coborî, dar nu, este vorba despre niște tavane care sunt montate astfel încât să lase un spațiu între tavanul original și noua suprafață. Și arată superb. Ideea de bază este că având posibilitatea de a pune ce suprafață vrei tu în locul tavanului inițial, sky is the limit, cum spun americanii. Imaginați-vă o suprafață perfectă, fină, strălucitoare și reflectorizantă ca o oglindă. Clipul zice că nu mă voi mai uita niciodată la punctul meu fix de pe tavan la fel! Pentru că acum totul va fi strălucitor și curat, așa că va fi o plăcere să privesc în orice colț sau punct doresc.

Există câteva avantaje însemnate ale tavanelor extensibile. Nu trebuiesc revopsite. Niciodată. Nu se degradează. Nu se corojesc și nu li se ia vopseaua, nici culoarea sau strălucirea. Practic, nu au defectele celor clasice, acoperite de var și vopsea. Nu mucegăiesc și nu formează condens. Sunt rezistente la vapori și clor. Nu atrag praful și nici umezeala. Apoi, mai sunt câteva considerente de ordin și mai practic. Țineți minte acel birou cu tavan atât de înalt, încât iarna veșnic era frig? De ce să încălzești aerul de deasupra capului tău (evident, căldura tinde să urce, aerul cald fiind mai ușor), în loc să încălzești suprafața de aer care îți este utilă? Prin coborârea tavanului ceva mai jos, poți reduce consumul de energie (gaz etc) iarna. Dar ultimul și poate cel mai de seamă argument este cel estetic. Pentru că tavanul extensibil poate avea o mulțime de texturi, în care pot fi imprimate tot soiul de modele, obținându-se astfel o suprafață decorată uneori mirific, alteori subtil, deseori chiar artistic, după cum rezultă din imaginile alăturate.

Astfel de tavane extensibile se pot monta în orice tip de case, apartamente, birouri, camere de copii, hoteluri sau magazine. Dar mai presus de toate, ele sunt utile bloggerilor. Pentru că având unul deasupra capului meu, n-aș mai fi limitat la un singur punct pe care trebuie să-l privesc; atunci când aș ridica ochii spre tavan, peisajul mirific pe care l-aș vedea ar acționa ca o muză, iar pe blogul meu ar începe să curgă textele inspirate și frumoase. Păi nu?

Lăsând gluma la o parte, cred că pentru cine își permit, ele sunt o chestie foarte mișto.

Mai este SEO relevant în 2018?

Dacă ai un magazin online, cu siguranță că ai auzit de aceste trei litere magice: SEO. Iar dacă nu ai auzit de ele, atunci ai făcut foarte bine că ai intrat pe acest articol, deoarece SEO îți poate da o nouă perspectivă asupra impactului tău din spațiul virtual, lucru care se poate concretiza într-un număr mai mare de vizitatori și implicit clienți ai magazinului tău online. Despre ce este vorba? Optimizarea SEO însumează acele metode care fac ca site-ul tău să apară mai sus în rezultatele Google. Cum toată lumea folosește azi Google pentru a ajunge la informațiile dorite, este ușor de văzut de ce seo este un fel de piatră filozofală a oricărui webmaster sau posesor de site. De ce, atunci, unii critică aceste metode sau spun că nu mai sunt utile?

O scurtă istorie: pe vremuri, la începuturile internetului, locul motoarelor de căutare de azi era ținut de niște portaluri, între ele remarcându-se Yahoo, și de diverse directoare web, care țineau pur și simplu (de exemplu pe pagina principală) liste cu site-uri din diverse domenii, eventual sortate pe categorii. Așadar, dacă aveai nevoie de un site cu informații din domeniul medical, intrai pe portalul Yahoo și consultai lista de site-uri de la categoria medicină. Evident, pe măsură ce internetul s-a dezvoltat și numărul de site-uri practic a explodat, aceste liste de site-ri au devenit tot mai puțin satisfăcătoare, lucru la care a contribuit și faptul că Yahoo cerea o sumă de bani pentru ca site-ul tău să fie afișat de ei. Așa că doi studenți americani au speculat momentul și au creat un motor de căutare care lista site-urile în funcție de anumite cuvinte cheie și care indexa în baza lui de date orice site pe care îl găsea, în mod gratuit. Acest motor de căutare avea să se numească Google.

Fast forward în 2008: dă acum o căutare pe Google după cuvântul "medical". Vei găsi aproape 2 milioane de rezultate, și acestea sunt doar rezultate românești. Evident, Google a rezolvat o problemă pentru utilizatorul obișnuit, cel care caută informație, dar a creat o alta, pentru webmasteri, adică cei care oferă informația: cum să facă astfel încât site-ul lor să ajungă între primele rezultate, ideal pe prima pagină din Google. Și astfel s-a născut o întreagă industrie specializată pe așa ceva, industrie care se ocupă, bineînțeles, cu optimizarea seo.

N-o să te plictisesc cu explicații detaliate despre cum funcționează această industrie. O să mă rezum la un exemplu. La început, ca să te poată încadra în domeniul medical, Google se uita la articolul tău, să vadă câte cuvinte din sfera medicinei conține el. Asta i-a făcut pe unii care se ocupau cu SEO să abuzeze de așa-numitele cuvinte cheie, scriind într-o pagină pe care voiau să o urce cât mai sus deci zeci de ori, sau chiar mai mult, cuvintele respective, îngroșate, subliniate, cu fonturi mari etc. Cam cum aș scrie eu acum SEO sau optimizare seo, dar de zeci de ori. Uneori, ca să nu apară ciudat în ochii cititorilor obișnuiți, aceste cuvinte erau scrise cu culoarea fondului sau backgroundului. Asta le făcea invizibile pentru cititor dar vizibile pentru Google. Evident însă că astfel de tactici nu au ținut mult. Iar Google, în ai cărui algoritmi se investesc milioane de dolari, a început să taxeze și chiar să penalizeze aceste metode.

Și astfel se face că la ora actuală există o mulțime de informații contradictorii legate de SEO, care îl pot lăsa pe neofit nedumerit. Unii spun că SEO este mort sau periculos, alții că este util. Unii spun să faci un lucru, alții să te ferești de el. Care să fie adevărul? Ei bine, lucrurile încep să se clarifice dacă te uiți la două elemente: data articolului pe care îl citești și autoritatea celui care a scris articolul respectiv. În primul rând pentru că un articol din 2008 nu mai este neapărat valabil astăzi și în al doilea, pentru că pe internet există și experți seo serioși dar și ageamii sau diletanți (tocmai de aceea, e bine să apelezi la cineva cât mai serios, ca să nu te arzi).

Așa că într-un fel e adevărat: SEO, așa cum se făcea acum 10 ani, nu mai este neapărat o idee bună azi. Dar SEO ca principiu a rămas în picioare. Doar metodele s-au schimbat, rafinat sau perfecționat. La fel cum, în antichitate, niște homo sapiens au inventat roata, iar de atunci acesta și-a tot schimbat dimensiunea și cauciucurile, dar a continuat să fie folosită în fiecare secol, la fiecare mijloc de transport sau tracțiune pe sol. Iar motivul pentru care SEO, făcut cu cap, încă funcționează, este faptul că la o simplă căutare după "medicină", îți apar aproape două milioane de rezultate, pe care Google trebuie, fie că vrea, fie că nu vrea, să le sorteze după niște criterii. Criterii de care se ocupă și experții SEO.

Și, evident, în pofida schimbărilor de algoritm și a dinamicii acestui domeniu, SEO nu va dispărea decât atunci când Google (și prin extensie ideea de motor de căutare, oricare ar fi el) va dispărea. Adică, cel mai probabil, niciodată.